Acest jurnal este un spațiu deschis, în care se așază, din când în când, fragmente din universul meu. Nu este un loc al concluziilor, ci al procesului.

Aici apar gânduri, povești, poezii sau stări care nu cer să fie explicate, ci doar lăsate să existe.

Este un mod de a mai strecura, din când în când, câte ceva în „Cartea Vieții” — fără ordine fixă, fără direcție impusă, dar cu prezență.

Unele texte vin din liniște, altele din mișcare, din întrebări sau din momente în care ceva se deschide și cere să fie pus în cuvinte.

Jurnalul Cata Luna nu este despre a înțelege totul,
ci despre a rămâne aproape de ceea ce este viu.

Despre a observa, a simți
și a lăsa sensul să se contureze în timp.